NapocaNews a fost prima publicaţie din România care a publica imediat extrase din interviul Eugeniei Vodă, cu jurnalistul Ion Cristoiu de la emisiunea „Profesioniştii” privind declaraţiile fondatorului EVZ în legătură cu personalitatea charismatică şi ascetică a lui C. Z. Codreanu. Am intuit imediat că acest interviu favorabil fondatorului Mişcării Legionare va crea valuri în presă şi opinia publică. Scriitorul Norman Manea a reacţionat imediat acuzându-l pe Cristoiu de propagandă în favoarea unei mişcări de extremă dreaptă. Mai mult, ca pe vremea cenzurii comuniste, CNA a luat măsuri împotriva realizatoarei emisiunii Eugenia Vodă. În motivare CNA precizează: “Membrii Consiliului au apreciat că abordarea subiectului privitor la fostul lider al extremei-drepte naţionalist creştine din România interbelică, al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail (Mişcarea Legionară), personaj acuzat de implicarea în asasinate şi manifestări antisemite, impunea respectarea principiului echilibrului informaţiei prin prezentarea unei pluralităţi de opinii. Astfel, având în vedere faptul că în emisiune a fost atins un subiect controversat („o substanţă explozivă”, după cum îl caracterizează realizatoarea), membrii Consiliului au considerat că, în cadrul acesteia era necesar ca, alături de opinia laudativă a invitatului despre Corneliu Zelea Codreanu, să fie prezentat şi un alt punct de vedere aflat în opoziţie, astfel încât publicul telespectator să-şi poată forma în mod liber o opinie, având la dispoziţie o pluralitate de opinii, pro şi contra”. Ion Cristoiu oferă imediat un interviu publicaţiei Adevărul încercând să se explice decizia CNA: “Nu ştiu cine ar fi trebuit să intervină în emisiunea – Profesioniştii -, pentru că nu aveam de unde să ştim, nici eu şi nici realizatoarea interviului, că în legătură cu Zelea Codreanu mai sunt şi alte puncte de vedere. Eu ştiu foarte bine ce înseamnă o afrimaţie antisemită, discriminatorie şi nu m-am referit în niciun moment la atitudinea lui Corneliu Zelea Codreanu faţă de evreii din România. Am vorbit despre o anumită componentă a personalităţii lui. Dacă am spus că nu a fost un politician corupt nu înseamnă că eram de acord, eu sau autoarea interviului, cu declaraţiile lui despre evreii din România. Sunt un om responsabil. E o premieră. Dreptul la replică în materie de controverse istorice. Introducem o cenzură într-o problemă de istorie. Mi se pare extrem de primejdios. Să ni se dea măcar un decret al lui Traian Băsescu, al CNA, în care să ni se spună: – Nu e voie să vă referiţi la personajul X. Şi atunci măcar ştim. Mi se pare un grav atentat la libertatea de expresie. Şi dacă i se ia un interviu lui Osama bin Laden nu cred că trebuie să intre imediat prin telefon Bush sau Obama, să spună – Nu are dreptate Osama bin Laden în legătură cu America”.
Ion Cristoiu a declarat lucruri de bun simţ şi un adevăr istoric indubitabil în emisiunea Profesioniştii a Eugeniei Vodă: “Nu, era un om de bună-credinţă. În dosarele de la Siguranţă, 24 le-am citit şi le-am şi tras la xerox, nu există nici o notă în legătură cu corupţia lui şi ăia căutau. Deci, nu există nimic, nimic, nimic din ceea ce ar putea să, să arate că a fost corupt sau că a fost tentat şi în al doilea rând a fost singurul politician român care n-a fost manevrat de Carol al II-lea, deoarece nu voia puterea. Carol al II-lea i-a manevrat pe toţi, inclusiv lideri ţărănişti, liberali.
Eugenia Vodă: Dar ce voia de fapt el?
Ion Cristoiu: Cred că se temea să ia puterea, ca să spun eu ca, adică îmi dau eu seama că, chiar şi atunci când în 37 putea s-o ia, n-a vrut. Cred că prefera puterea pe care i-o dădea făgăduiala că va face mare lucru, s-a temut. Probabil că avea intuiţia aceasta că ajungând la putere ar fi dezamăgit şi ar fi compromis tot ce afirma el.
Eugenia Vodă: Te-am întrebat: Zelea era un fanatic sau nu? Ai fi scris biografia unui fanatic, sau nu?
Ion Cristoiu: Dar, nu era un fanatic al ideilor legionare, iar o greşală. Era un fanatic al ideii de onoare, de demnitate, era un fanatic al altor idei. Cred că era un personaj mai aparte, poate mai romantic din acest punct de vedere.
Eugenia Vodă: Te-ai îndrăgostit de Zelea Codreanu, ţi-a căzut cu tronc citind?
Ion Cristoiu: Da, pentru că nu am găsit nimic din ce fac politicienii de-acum şi politicienii interbelici: n-a făcut compromisuri, n-a fost corupt. Una este faza Horia Sima, nici nu mă interesează, adică acolo chiar că au fost catastrofali, chiar au fost criminali. Deocamdată vorbim de un personaj care n-a ajuns la putere. De asemenea, având în vedere faptul că invitatul l-a prezentat pe Corneliu Zelea Codreanu într-o lumină pozitivă, favorabilă, caracterizându-l ca pe un personaj romantic, ce nu a fost corupt, fanatic al ideii de onoare, de demnitate, Consiliul a apreciat că, la editarea emisiunii, radiodifuzorul trebuia să ţină cont şi de prevederile art. 47 din Codul audiovizualului, care interzic prezentarea apologetică a crimelor şi abuzurilor regimurilor totalitare, a autorilor unor astfel de fapte.
Eugenia Vodă: Deci, citind despre Zelea Codreanu concluzia ta e că?
Ion Cristoiu: Că el a fost doar o necesitate într-o lume interbelică în care politicianismul ajunsese să dezguste pe tineri. Succesul lui uriaş la tineri.
Eugenia Vodă: Şi la tineri de calitate. Asta-i foarte uşor.
Ion Cristoiu: Au fost mari intelectuali. Păi da, de ce erau seduşi acei mari intelectuali? Pentru că venea un om într-o lume în care toţi liderii politici erau învârtiţi pe degete de Carol al II-lea, erau în stare de orice compromis pentru a ajunge la putere. Da? Şi a venit un om care a zis: mă interesează onoarea.”
Nicolae Manolescu “sare calul” cerând, ca în vremea comunismului lui Dej şi Ceauşescu, cenzurarea unei emisiuni, prin interzicerea difuzării ei. E o cerere complet absurdă după 21 de ani de democraţie: “Răspunsul mai marelui peste TVR e concludent în acest sens. Pasarea unei decizii către Comisia de Etică şi Arbitraj e un subterfugiu nedemn de Televiziunea Naţională. Faptul că emisiunea se dă pe post de un deceniu nu e în chestie, nici faptul că a primit numeroase distincţii: nu de vechime sau de tradiţie e vorba, ci de o anumită emisiune, aceea din 13 noiembrie 2010. În fine, a invoca alte emisiuni, cum să zic, corecte politic, precum cea cu Norman Manea, este de-a dreptul o perversitate. Are dreptate Manea să se simtă manipulat. Rezultă din toate acestea o lipsă acută de conştiinţă a răspunderii, atât personale, cât, mai ales, instituţionale. Boală gravă a tranziţiei noastre nesfârşite. Personajul principal în urâta poveste difuzată la o oră de seară nu e Ion Cristoiu, nici chiar romanticul şi incoruptibilul Zelea Codreanu, ci TVR. Emisiunea nu trebuia difuzată.”
E foarte grav că, după 21 de ani de democraţie, un subiect istoric nu poate fi abordat ştiinţific, el fiind considerat tabu datorită ignoranţei istorice şi unei distorsionări ideologice neocomuniste şi pur globaliste. Ion Cristoiu în fapt a vorbit despre documente inedite privind personalitatea istorică a lui C.Z. Codreanu, că era cel mai cinstit politician interbelic, un ascet şi un om care nu a putut fi cumpărat de Carol al II-lea, deoarece era incoruptibil. E un adevăr istoric la care am accesat şi eu după ce am studiat o uriaşă bibliografie privind fondatorul Mişcării Legionare. Să înţeleg că a vorbi astăzi, când corupţia e la cel mai înalt nivel de stat şi la toate palierele instituţionale în ţara noastră, despre politicieni interbelici, care nu au fost corupţi, e ca şi cum ai vorbi de “sfoară în casa spânzuratului”.
Pentru cei care nu ştiu şi se agită degeaba le reamintesc că legal şi istoric Mişcarea Legionară nu a fost condamnată de Tribunalul de la Nurenberg în 1946, ci mai mult a fost exclusă de americani şi englezi de pe lista formaţiunilor politice de extremă dreapta acuzate de crime de război pe timpul conflagraţiei. Mişcarea Legionară a fost prima formaţiune politică românească, care a colaborat cu Departamentul de Stat în anii 50, pentru paraşutarea de luptători anticomunişti în Munţii României. De asemenea, în 1953 s-a semnat primul acord politic de colaborare oficială dintre o formaţiune politică românească M.L. cu o alianţă militară NATO, în vederea unor acţiuni anticomuniste armate. Să vi azi, în 2010, şi să sancţionezi prin CNA o emisiune în care s-a vorbit despre un subiect istoric, ce a înfiinţat o formaţiune politică, care a colaborat cu NATO şi SUA pentru instaurarea democraţiei în România anilor 50, reprezintă un semnal de reîntoarcere la un regim autoritar. Oficialii politici străini, pe bună dreptate, percep România ca o ţară care nu s-a despărţit de dictatură şi de sechelele comuniste de instituţiile oficiale abordează restrictiv cercetarea unui subiect istoric din trecutul României.
sursa: Ionuţ Ţene-Napocanews
Ion Cristoiu a declarat lucruri de bun simţ şi un adevăr istoric indubitabil în emisiunea Profesioniştii a Eugeniei Vodă: “Nu, era un om de bună-credinţă. În dosarele de la Siguranţă, 24 le-am citit şi le-am şi tras la xerox, nu există nici o notă în legătură cu corupţia lui şi ăia căutau. Deci, nu există nimic, nimic, nimic din ceea ce ar putea să, să arate că a fost corupt sau că a fost tentat şi în al doilea rând a fost singurul politician român care n-a fost manevrat de Carol al II-lea, deoarece nu voia puterea. Carol al II-lea i-a manevrat pe toţi, inclusiv lideri ţărănişti, liberali.
Eugenia Vodă: Dar ce voia de fapt el?
Ion Cristoiu: Cred că se temea să ia puterea, ca să spun eu ca, adică îmi dau eu seama că, chiar şi atunci când în 37 putea s-o ia, n-a vrut. Cred că prefera puterea pe care i-o dădea făgăduiala că va face mare lucru, s-a temut. Probabil că avea intuiţia aceasta că ajungând la putere ar fi dezamăgit şi ar fi compromis tot ce afirma el.
Eugenia Vodă: Te-am întrebat: Zelea era un fanatic sau nu? Ai fi scris biografia unui fanatic, sau nu?
Ion Cristoiu: Dar, nu era un fanatic al ideilor legionare, iar o greşală. Era un fanatic al ideii de onoare, de demnitate, era un fanatic al altor idei. Cred că era un personaj mai aparte, poate mai romantic din acest punct de vedere.
Eugenia Vodă: Te-ai îndrăgostit de Zelea Codreanu, ţi-a căzut cu tronc citind?
Ion Cristoiu: Da, pentru că nu am găsit nimic din ce fac politicienii de-acum şi politicienii interbelici: n-a făcut compromisuri, n-a fost corupt. Una este faza Horia Sima, nici nu mă interesează, adică acolo chiar că au fost catastrofali, chiar au fost criminali. Deocamdată vorbim de un personaj care n-a ajuns la putere. De asemenea, având în vedere faptul că invitatul l-a prezentat pe Corneliu Zelea Codreanu într-o lumină pozitivă, favorabilă, caracterizându-l ca pe un personaj romantic, ce nu a fost corupt, fanatic al ideii de onoare, de demnitate, Consiliul a apreciat că, la editarea emisiunii, radiodifuzorul trebuia să ţină cont şi de prevederile art. 47 din Codul audiovizualului, care interzic prezentarea apologetică a crimelor şi abuzurilor regimurilor totalitare, a autorilor unor astfel de fapte.
Eugenia Vodă: Deci, citind despre Zelea Codreanu concluzia ta e că?
Ion Cristoiu: Că el a fost doar o necesitate într-o lume interbelică în care politicianismul ajunsese să dezguste pe tineri. Succesul lui uriaş la tineri.
Eugenia Vodă: Şi la tineri de calitate. Asta-i foarte uşor.
Ion Cristoiu: Au fost mari intelectuali. Păi da, de ce erau seduşi acei mari intelectuali? Pentru că venea un om într-o lume în care toţi liderii politici erau învârtiţi pe degete de Carol al II-lea, erau în stare de orice compromis pentru a ajunge la putere. Da? Şi a venit un om care a zis: mă interesează onoarea.”
Nicolae Manolescu “sare calul” cerând, ca în vremea comunismului lui Dej şi Ceauşescu, cenzurarea unei emisiuni, prin interzicerea difuzării ei. E o cerere complet absurdă după 21 de ani de democraţie: “Răspunsul mai marelui peste TVR e concludent în acest sens. Pasarea unei decizii către Comisia de Etică şi Arbitraj e un subterfugiu nedemn de Televiziunea Naţională. Faptul că emisiunea se dă pe post de un deceniu nu e în chestie, nici faptul că a primit numeroase distincţii: nu de vechime sau de tradiţie e vorba, ci de o anumită emisiune, aceea din 13 noiembrie 2010. În fine, a invoca alte emisiuni, cum să zic, corecte politic, precum cea cu Norman Manea, este de-a dreptul o perversitate. Are dreptate Manea să se simtă manipulat. Rezultă din toate acestea o lipsă acută de conştiinţă a răspunderii, atât personale, cât, mai ales, instituţionale. Boală gravă a tranziţiei noastre nesfârşite. Personajul principal în urâta poveste difuzată la o oră de seară nu e Ion Cristoiu, nici chiar romanticul şi incoruptibilul Zelea Codreanu, ci TVR. Emisiunea nu trebuia difuzată.”
E foarte grav că, după 21 de ani de democraţie, un subiect istoric nu poate fi abordat ştiinţific, el fiind considerat tabu datorită ignoranţei istorice şi unei distorsionări ideologice neocomuniste şi pur globaliste. Ion Cristoiu în fapt a vorbit despre documente inedite privind personalitatea istorică a lui C.Z. Codreanu, că era cel mai cinstit politician interbelic, un ascet şi un om care nu a putut fi cumpărat de Carol al II-lea, deoarece era incoruptibil. E un adevăr istoric la care am accesat şi eu după ce am studiat o uriaşă bibliografie privind fondatorul Mişcării Legionare. Să înţeleg că a vorbi astăzi, când corupţia e la cel mai înalt nivel de stat şi la toate palierele instituţionale în ţara noastră, despre politicieni interbelici, care nu au fost corupţi, e ca şi cum ai vorbi de “sfoară în casa spânzuratului”.
Pentru cei care nu ştiu şi se agită degeaba le reamintesc că legal şi istoric Mişcarea Legionară nu a fost condamnată de Tribunalul de la Nurenberg în 1946, ci mai mult a fost exclusă de americani şi englezi de pe lista formaţiunilor politice de extremă dreapta acuzate de crime de război pe timpul conflagraţiei. Mişcarea Legionară a fost prima formaţiune politică românească, care a colaborat cu Departamentul de Stat în anii 50, pentru paraşutarea de luptători anticomunişti în Munţii României. De asemenea, în 1953 s-a semnat primul acord politic de colaborare oficială dintre o formaţiune politică românească M.L. cu o alianţă militară NATO, în vederea unor acţiuni anticomuniste armate. Să vi azi, în 2010, şi să sancţionezi prin CNA o emisiune în care s-a vorbit despre un subiect istoric, ce a înfiinţat o formaţiune politică, care a colaborat cu NATO şi SUA pentru instaurarea democraţiei în România anilor 50, reprezintă un semnal de reîntoarcere la un regim autoritar. Oficialii politici străini, pe bună dreptate, percep România ca o ţară care nu s-a despărţit de dictatură şi de sechelele comuniste de instituţiile oficiale abordează restrictiv cercetarea unui subiect istoric din trecutul României.
sursa: Ionuţ Ţene-Napocanews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu