Alături de tinerii care, determinaţi de criză şi de clasa politică mereu în conflict, s-a format o nouă categorie care îşi îndreaptă toată atenţia asupra patriotismului şi asupra promovării acestuia chiar cu sacrificiul timpului liber şi a finanţării din buzunarul propriu. O astfel de mişcare este promovată şi de Noua Dreaptă, îmbrăţişată deocamdată doar ideologic şi de bistriţeni.De la fuga de ţară la patriotism
Sociologii afirmă în unanimitate că încrederea în instituţiile statului scade considerabil în vremuri de criză. Odată cu neîncrederea în instituţiile statului vine şi neîncrederea în România ca neam, mai ales în rândul tinerilor care, motivaţi de lipsa locurilor de muncă, a corupţiei şi a discrepanţei dintre venituri şi costurile unei vieţi decente, aleg să îşi ia lumea în cap şi să îşi încerce norocul în alte ţări. O susţin şi sondajele, care indică o prăbuşire a nivelului de încredere a românilor în instituţiile statului.
Ignoranţa şi ura faţă de patrie intensificată de scăderea nivelului de trai este combătută cu succes de organizaţiile care au apărut de-a lungul timpului cu scopul de a contribui la „resurecţia identitară şi spirituală a românilor de pretutindeni”. Un asemenea exemplu este Noua Dreaptă, înfiinţată în anul 2000, care se recomandă ca fiind o mişcare care luptă pentru pământul, tradiţiile şi familiile românilor.Noua Dreaptă susţine printre altele „combaterea separatismului maghiar şi ameliorarea situaţiei românilor din judeţele Harghita şi Covasna,conservarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a comunităţilor autohtone româneşti din jurul frontierelor României, eliminarea confuziei dintre „romi” şi români şi impunerea unei imagini corecte a României în lume, educarea tineretului român în spirit naţionalist şi creştin şi întreţinerea cultului eroilor, protejarea familiei tradiţionale şi combaterea iniţiativelor ce vizează legalizarea căsătoriilor şi adopţiilor homosexuale, sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române şi stoparea ofensivei sectelor”.
Întrebat dacă nu cumva ideologia mişcării ar putea fi interpretată ca fiind un patriotism extremist, preşedintele filialei Noua Dreaptă Cluj, Daniel Bran ne explică: „Este o chestiune de percepţie, într-adevăr există şi forme extreme ale naţionalismului cum sunt naţional-socialismul şi fascismul, dar în România, pentru cine se consideră naţionalist este absurd să facă parte din aceste curente, deoarece acestea au făcut mult rău României: nazismul i-a dat URSS-ului cadou Basarabia şi Bucovina, Cadrilaterul Bulgariei, iar nord-vestul Ardealului Ungariei. În România, datorită perioadei comuniste, care a considerat naţionalismul de orice fel ca fiind fascist, a impregnat în mentalitatea colectivă ca naţionalismul este un curent extremist şi negativ.”
Patriotismul arătat de Noua Dreaptă şi alte mişcări şi organizaţii în deosebi de ziua maghiarilor şi la manifestaţiile minorităţilor sexuale a fost adeseori „interpretat” de mass-media ca fiind xenofob sau homofob, deşi preşedintele filialei Cluj susţine că lucrurile sunt mai nuanţate: „Am fost numiţi homofobi, dar trebuie înţeleasă poziţia noastră, noi nu avem nici o problemă cu ce fac oamenii în particular, problema noastră apare când aceste lucruri sunt promovate în mod public, ca o sfidare la adresa noastră în unele cazuri, cum este marşul gay, care este o sfidare pentru o ţară în care populaţia este în proporţie de 90% creştină.(…) Sau mai suntem consideraţi xenofobi faţă de minoritatea maghiară, în primul rând vreau să precizez că avem şi membrii care sunt maghiari sau din căsătorii mixte, problema noastră nu este cu minoritatea în sine ci cu revizionismul unora dintre „aleşii” lor şi cu încălcările grave ale Constituţiei săvârşite de unii dintre aceştia.”
Noua Dreaptă este însă mai mult decât o mişcare, este în primul rând un grup care numără mai mult de 1000 de membrii cu drepturi depline, plus membrii simpatizanţi şi aderenţi. Fiind un grup organizarea şi disciplina sunt caracteristici importante pentru asigurarea existenţei şi coeziunii grupului. Intrarea în „grup” are şi ea câţiva paşi care trebuie urmaţi pentru ca ideologia mişcării să nu se dizolve în timp şi să se perpetueze întocmai: prima treaptă este cea de adereziune, care se depune pe site, aceasta nu îşi dă nici un drept juridic sau decizional. În urma acceptării de către cei care se ocupă de recrutări în zona respectivă, tânărul primeşte titulatura de membru simpatizant care îi dă dreptul de a participa la şedinţă, dar fără drept decizional şi dreptul de a da o declaraţie în numele organizaţiei. Ultimul „grad” este cel al membrului cu drepturi depline, care poate să ia decizii, este recunoscut ca membru şi beneficiază şi de o legitimaţie.
Atingând un subiect mai delicat şi anume finanţarea mai aflăm un lucru de apreciat al organizaţiei: aceasta se autofinanţiază prin contribuţia lunară a membrilor săi. Aceştia, în funcţie de statut, de data aceasta în viaţa reală şi nu în organizaţie, dau: 5 lei studenţii şi 10 lei angajaţii. Profitul din vânzarea obiectelor şi articolelor vestimentare promoţionale este şi el reinvestit în altele sau merge în bugetul mişcării.
Ce motivează un tânăr să adereze la mişcarea Noua Dreaptă, mai ales că acesta implică contribuţie lunară şi timp liber sacrificat? Daniel Bran ne răspunde: „Eu cred că în primul rând educaţie pe care o primesc în familie, dar nici asta nu este neapărat, poate revolta să îi zic aşa tinerească faţă de societatea actuală. Au un sentiment de patriotism şi vor să şi-l exprime, iar noi suntem cea mai puternică organizaţie de tineri patrioţi din România.”
Cum se vede patriotismul pe meleagurile bistriţene?
La Bistriţa-Năsăud, filiala Noii Drepte este în curs de reorganizare, semn că patriotismul este prezent şi activ şi pe meleagurile noastre. De reorganizarea filialei judeţului se ocupă Ioan Mititel, un năsăudean de 20 de ani, membru al mişcării de peste un an şi simpatizant de 4. Întrebat ce l-a motivat să repună pe picioare filiala judeţului nostru spune: „Am vrut câtuşi de puţin să ajut ţara şi societatea în care trăiesc şi am considerat că este singura organizaţie care îţi oferă acest lucru. Vorbind cu mai multe persoane pe această temă am văzut că reacţionează pozitiv şi m-am gândit să o reconstruiesc. Este mai uşor să te faci auzit când sunt mai mulţi la un loc.”
Deşi filiala locală încă nu a avut parte de foarte multe manifestări, sunt suficienţi tineri care le acordă sprijin în demersurile lor şi chiar se identifică cu ideologia mişcării. Este şi cazul unui tânăr bistriţean care a înţeles prin patriotism nu doar susţinerea morală a organizaţiei ci şi alegerea unei cariere prin care să vină în ajutorul semenilor săi. Tânărul, angajat la ISU Bistriţa-Năsăud, nu este membru al organizaţiei, dar şi-a făcut deja un obicei din „excursiile” la Alba Iulia de Ziua României: „De doi ani merg de 1 decembrie la Alba, acolo cred că se simte cel mai bine ziua naţională. La Alba de 1 decembrie dacă simţi într-adevăr româneşte, te simţi mai bine ca la tine acasă. Nu ai nici o reţinere să umblii cu drapelul pe stradă, să cânţi cântece patriotice, să te iei în braţe cu toată lumea. Dacă mergi la Alba de 1, nu ai cum să nu-ţi doreşti să te întorci.
Întrebat despre reacţia bistriţenilor când vine vorba de manifestarea publică a patriotismului fie şi el de Ziua Naţională, tânărul ne spune: „La Bistriţa acum trei ani au fost în jur de 20-30 de persoane care aveau cu ei drapele şi cântau melodii patriotice. Când s-au întâlnit cu jandarmii au fost trimişi acasă că altfel primesc amendă…şi asta a fost de Ziua Naţională. Nu-mi pot da seama cum se poate întâmpla şi aici, te trimit acasă de Ziua Naţională că ai ieşit să te bucuri.”
Sursa: Observatorul BN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu