Memoriul din 1760 este rezultatul acţiunii călugărului Sofronie de la Cioara printre moţi. Scopul mişcării lui Sofronie era să înscrie pe toţi ortodocşii într-o listă în vederea cererii unui episcop ortodox. ,,Călugărul Sofronie de la Cioara, după ce a fost alungat din schitul lui şi schitul dărâmat de armată, a început să cutreiere satele Hunedoarei şi să trimită proclamaţii în diferite părţi, cerând să se adune cu toţii pe la autorităţi şi să ceară libertatea de credinţă, înainte de Crăciunul anului 1759 el a fost arestat şi aruncat în temniţa din Bobâlna. La 12 februarie 1760 vreo 500—600 de oameni din Zarand şi din ţinutul Abrudului, al Orăştiei, al Hunedoarei năvăliră noaptea împărţiţi în trei cete, din care una sub conducerea protopopului din Sălişte, au atacat temniţa din Bobâlna, au eliberat pe Sofronie, iar pe straja-meşterul care a încercat să-i oprească l-au lovit cu topoarele în piept şi în spate. Dimineaţa poporul a intrat în biserica din Rapolt, ca să-I mulţumească lui Dumnezeu că le-a ajutat să scape pe călugărul lor. Era un preludiu al revoluţiei.’’ Părintele Dumitru Stăniloae
Arestat în august 1760, călugărul Sofronie este scăpat la porţile Zlatnei de mai multe mii de oameni. Între 10 -15 august 1760, Sofronie ţine un mare sinod la Zlatna, în care se formulează un memoriu către împărăteasa Maria Tereza şi către guvernul din Transilvania. ,,Sinodul, alcătuit din mulţi preoţi şi mii de credincioşi, cere: libertatea pentru români de a-şi practica credinţa strămoşească, plecarea episcopului unit Petru Aron ca să nu mai stăpânească nici el, nici popii uniţi peste popor, iar în locul lui să li se dea episcop ortodox; restituirea bisericilor şi sesiunilor parohiale ortodocşilor; eliberarea tuturor celor arestaţi din cauza credinţei; scoaterea din Transilvania a popilor uniţi, care sunt pricina tuturor tulburărilor şi care sunt nişte mincinoşi deoarece către catolici jură că sunt catolici, iar către români “că nici nu cred nici nu mărturisesc unirea”. Părintele Dumitru Stăniloae
Mişcarea s-a întins în toată Transilvania. Episcopul unit Petru Aron a scăpat fugind la sediul comandantului militar din Sibiu de răzbunarea poporului. ,,Pe ziua de 14 februarie 1761, Sofronie a convocat un mare sinod la Alba Iulia, la care au participat preoţi ortodocşi, cu câte trei reprezentanţi din fiecare sat, într-o hotărâre de 19 puncte, sinodul cere guvernului transilvănean iarăşi libertatea religiei ortodoxe, episcop ortodox, restituirea bisericilor şi bunurilor către ortodocşi, eliberarea celor arestaţi etc.’’ Părintele Dumitru Stăniloae
Curtea din Viena trimite în primăvara anului 1761, în Transilvania, pe generalul Bucow, cu trupe numeroase. Acest fapt arată că mişcarea românilor era de temut şi că autorităţile de la Viena erau îngrijorate.  Cu ce scop a fost trimis acest general? Ce rol a avut un general într-o chestiune religioasă? Situaţia românilor ortodocşi s-a îmbunătăţit sau nu? La toate aceste întrebări vom încerca să răspundem într-un nou articol.
- Va urma –

Nota Bene: Documentele au fost preluate din cartea părintelui Dumitru Stăniloae ,,UNIATISMUL DIN TRANSILVANIA. ÎNCERCARE DE DEZBINARE A POPORULUI ROMÂN.’’

sursa: foaienationala.ro