Manifestările anuale de la Ţebea, din judeţul Hunedoara, sunt un reper pentru toate sărbătorile identitare româneşti. Peste 5.000 de persoane de toate vârstele, majoritatea moţi din comunele învecinate, s-au adunat duminică să cinstească memoria lui Avram Iancu, la împlinirea a 140 de ani de la moartea eroului naţional.
Evenimentele, organizate de Consiliul Local al comunei Baia de Criş, în colaborare cu Consiliul Judeţean Hunedoara şi Societatea Cultural – Patriotică “Avram Iancu” din România, au început cu o ceremonie religioasă după care a fost dat onorul militar. Apoi a urmat depunerea de coroane de flori la mormântul lui Avram Iancu.
Ca un fapt inedit, însemnele politice nu au fost permise anul acesta în incinta Bisericii, simpatizanţii diverselor partide şi organizaţii mulţumindu-se cu spaţiul public din apropiere.
La Serbările Naţionale de la Ţebea au lipsit preşedintele, Traian Băsescu, şi primul ministru, Victor Ponta. Au participat însă o serie de politicieni locali, dar şi de la Bucureşti, precum ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, senatorul Mircea Diaconu sau europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor.
Cu toate acestea, singurul grup politic organizat care a fost aplaudat de moţii prezenţi la faţa locului a fost alcătuit din tinerii membri ai Noii Drepte, care au fluturat mai multe drapele naţionale şi steaguri ale organizaţiei. Deasemenea standul organizaţiei naţionaliste a fost unul dintre cele mai căutate, fiind oferite spre vânzare diverse cărţi, reviste, insigne, tricouri şi hanorace identitare.
Ziua s-a încheiat cu o petrecere câmpenească şi cântece populare.
Eroul românilor ardeleni s-a născut în 1824, într-o familie de moţi înstăriţi din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluţia de la 1848, Avram Iancu făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene care lupta pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor publice de la Blaj, din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora se bucura de o mare popularitate.
Atrocităţile antiromâneşti, punerea greoaie în practică a legii privitoare la desfiinţarea iobăgiei în Transilvania, refuzul guvernului revoluţionar ungar de a acorda libertăţi naţionale românilor şi votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus la dezbinarea forţelor revoluţionare române şi ungare şi la ridicarea ţărănimii la luptă pentru rezolvarea problemei sociale şi a celei naţionale. Avram Iancu, la numai 25 de ani, a devenit astfel conducătorul oştii ţărăneşti antirevoluţionare. În fruntea acestei oşti şi în colaborare cu autorităţile militare imperiale austriece a organizat apărarea în Munţii Apuseni şi a respins numeroasele atacuri ale trupelor maghiare, superioare ca număr şi ca armament, câştigându-şi renumele de “Crai al munţilor”.
Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872, în comuna Baia de Criş, şi a fost înmormântat în cimitirul de la Ţebea, la umbra Gorunului lui Horea, conducătorul răscoalei ţărăneşti din 1784. Sursa:FrontPress.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu