Miscarea de rezistenta in Basarabia: Organizatia National-Crestina Antisovietica

În anii 1946-1947, în satul Schineni, judeţul Soroca, a activat o grupare anticomunistă care pregătea o răscoală împotriva URSS, în cazul în care Anglia şi SUA ar fi pornit o ofensivă militară.

Mişcarea de rezistenţă din RSS Moldovenească cunoaşte cazuri variate, unele fiind cu totul deosebite. Un exemplu este Organizaţia Naţional-Creştină Antisovietică, constituită în anul 1946, care şi-a desfăşurat activitatea preponderent în comuna Schineni. În scurt timp de la fondare, pentru a fi mai eficienţi în activitate, Naţional-Creştinii Antisovietici s-a unit cu Arcaşii lui Ştefan cel Mare, grupare ce activa la Soroca. Cea de-a doua era mai cunoscută în mediul antisovietic din Basarabia şi avea mai multă experienţă. Conlucrarea acestor organizaţii a fost de scurtă durată. La câteva luni de la fuzionare, luptătorii din ambele formaţiuni au fost capturaţi de securitatea sovietică şi trimişi în gulag.

Arcaşii lui Ştefan cel Mare au fost condamnaţi într-un proces organizat la 11 iulie 1947, iar membrii Organizaţiei Naţional Creştine Antisovietice – la 5 august acelaşi an. În cele două procese au fost trimişi în surghiun 26 de luptători antisovietici: opt foşti membri ai grupului de la Schieni şi 18 Arcaşi ai lui Ştefan cel Mare. Anihilarea acestor formaţiuni a fost una dintre loviturile cele mai grele aplicate în prima fază mişcării de rezistenţă din Basarabia.

„Dacă aş fi tânăr, le-aşi rupe capul comuniştilor”

Vasile Băleanu a venit la Schineni, judeţul Soroca, în toamna anului 1944. Chiar din primele discuţii cu locuitorii satului tânărul învăţător, originar din comuna Popeştii de Jos, acelaşi judeţ, a sesizat regretele lor după guvernarea românească şi nemulţumirile faţă de puterea sovietică. La întrebarea ce trebuie de făcut pentru a scăpa de regimul comunist, un locuitor mai în vârsta i-a spus: „Dacă aş fi tânăr, aş aduna o grupă de tineri şi le-aşi rupe capul comunişilor”. Povestind discuţia avută cu bătrânul lui Vasile Bujor, unul dintre persoanele care îşi exprima nemulţumirea mai pronunţat, ultimul a salutat ideea creării unei organizaţii anticomuniste. Vasile Băleanu a propus denumirea de Organizaţia Naţional-Creştină, la care Bujor a adăugat „Antisovietică”. Era luna martie anul 1946. Ambii şi-au propus să recruteze cât mai multe persoane cu aceleaşi viziuni. Primii camarazi au venit în urma unor înţelegeri verbale, iar din septembrie 1946 – prin cereri de aderare. La una din şedinţele conspirative, din luna iunie 1946, Naţional-Creştinii Antisovietici şi-au fixat următoarele obiective de activitate:

a) Declanşarea unei răscoale armate împotriva puterii sovietice în momentul începerii unui război între Anglia şi SUA, pe de o parte, şi URSS, pe cealaltă, despre care erau încrezuţi că trebuia să izbucnească în timpul cel mai apropiat în scopul de a contribui la înfrângerea sovieticilor;

b) Anihilarea fizică a unor activişti ai satului atât până la izbucnirea războiului, cât şi în timpul lui;

c) Colectarea de muniţii pentru luptă;

d) Desfăşurarea de agitaţie anticomunistă pentru zădărnicirea acţiunilor comuniste la sat, prin scrierea de foi volante şi difuzarea lor în mediul rural.

Primele acţiuni membrii organizaţiei le întreprind la 8 martie 1946, când au difuzat în comună cinci foi volante cu caracter anticomunist, urmate de altele distribuite în noapte de 19 martie la Popeştii de Jos. Epistolele îndemnau la rezistenţă, la neexecutarea obligaţiei de predare a grânelor la stat etc.

Pentru a fi cât mai bine pregătiţi de eventualul război pe care-l aşteptau, au organizat într-o văgăună departe de sat trageri din armă. Între timp au fost racolaţi membri şi din satele Popeştii de Jos, Baxani, Gura Căinari, aşa încât numărul naţional-creştinilor antisovietici ajunsese la 28: din Schineni 24, Gura Căinari – 1, Popeştii de Jos – 2 şi Baxani – 1.

Şi-au propus lichidarea fizică a preşedintelui sovietului sătesc

La una din adunările conspirative din luna septembrie 1946, petrecute în afara satului, membrii organizaţiei au confirmat devotamentul faţă de obiectivele asumate, dar s-a discutat şi organizarea de activităţi concrete – lichidarea fizică a preşedintelui sovietului sătesc (care snopea în bătăi sătenii pentru orice fleac şi stabilea cote mari de impozit) şi a altor câţiva activişti de partid.

În luna octombrie 1946, liderul Organizaţiei Naţional-Creştine Antisovietice, Vasile Băleanu, auzind că Vasile Bujor este trimis în regiunea Cernăuţi pentru a comercializa struguri, l-a rugat să stabilească legătură cu organizaţiile lui Bandera, dar mai ales să procure armament de la ei.

La finele lui februarie 1947, Vasile Băleanu s-a întâlnit cu Vasile Bătrânac, unul din conducătorii Arcaşilor lui Ştefan cel Mare. Acesta a venit special la Schineni, după ce a auzit despre o puternică mişcare de rezistenţă aici. Liderii celor două organizaţii au discutat despre acţiuni comune, dar şi despre posibilitatea fuziunii celor două grupări. La cea de-doua întrevedere, la 19 martie acelaşi an, s-a decis contopirea. Membrii Organizaţiei Naţional-Creştine Antisovietice au devenit secţia I, a VI-a şi a VIII-a din cadrul Arcaşilor lui Ştefan cel Mare. Tot în acea zi, Vasile Bătrânac a emis un ordin special. Noii membri păstrându-şi vechile priorităţi şi-au asumat şi obiectivele „arcaşilor”. Lor li s-a eliberat legitimaţiile respective de „arcaşi”.

Arestaţi în aprilie 1947

Având o reţea bună de informatori, securiştii au identificat membrii Organizaţiei Naţional-Creştine Antisovietice. Chiar dacă puţine dintre obiectivele propuse au fost realizate, acestea au fost suficiente pentru a fi reţinuţi oamenii care făceau parte din grupare. Primele arestări au avut loc la 8 aprilie 1947. La percheziţia lui Petru Vacari securiţii au găsit o carabină de fabricaţie străină (defectată) şi 13 cartuşe, iar la Constantin Gangaliuc – o grenadă de producţie românească. Numărul relativ mic al persoanelor arestate în comparaţie cu cei înscrişi se datorează distrugerii în ultimul moment de către Vasile Băleanu a listelor şi altor documente pe care le avea. Cei arestaţi au fost:

1. Vasile Băleanu, născut în anul 1927, originar din Popeştii de Jos, moldovean, 7 clase, provenea dintr-o familie de ţărani mijlocaşi, învăţător la şcoala primară din Schineni;

2. Constantin Gangaliuc, născut în anul 1908, în comuna Schineni, moldovean, studii primare, provenea dintr-o familie de ţărani;

3. Petru Vacari, născut în anul 1913, în comuna Schineni, moldovean, patru clase, provenea dintr-o familie de ţărani, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial în cadrul Armatei Roşii;

4. Ştefan Cristal, născut în anul 1921, în comuna Baxani, moldovean, studii primare, provenea dintr-o familie de ţărani, era director de şcoală în comuna Nicoreni;

5. Simion Furtună, născut în anul 1910, în comuna Schineni, moldovean, studii începătoare, îşi lucra pământul propriu;

6. Pavel Biciuc, născut în anul 1907, în comuna Schineni, moldovean, studii începătoare, provenea dintr-o familie de ţărani, îşi lucra pământul propriu;

7, Constantin Vacari, născut în anul 1909, în comuna Schineni, moldovean, din ţărani mijlocaşi, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial în cadrul Armatei Roşii, îşi lucra pământul propriu;

8. Tudor Colesnic, născut în anul 1900, în comuna Schineni, moldovean, studii începătoare, din ţărani mijlocaşi, îşi lucra pământul propriu şi

9. Vasile Rusu, născut în anul 1907, în comuna Schineni, moldovean, studii începătoare, îşi lucra pământul propriu.

Tuturor le-a fost încriminat art. 54/2 „Răscoală armată sau intervenţia armată pe teritoriul sovietic a bandelor înarmate în scop contrarevoluţionar”, 54/8 „Terorism”, 54/10 „Agitaţie sau propagandă contrarevoluţionară” şi 54/11 „Participarea la organizaţii contrarevoluţionare pentru organizarea de acţiuni contrarevoluţionare” Cod Penal al RSS Ucrainene.

A murit în închisoarea securităţii

Vasile Bujor, unul dintre cei mai activi membri, reuşeşte să se ascundă şi să treacă în ilegalitate. Însă el a avut aceeaşi soartă ca şi colegii lui – a fost capturat în anul 1949 şi judecat la 25 ani gulag. Un alt membru al organizaţiei, Filip Poştaru, a decedat la 20 iulie 1947, în închisoarea internă a Ministerului Securităţii al RSS Moldoveneşti.

Şedinţa de judecată a avut loc la 5 august 1947, în regim închis, fără participarea procurorului şi a avocatului. Tribunalul Militar al Trupelor Ministerului Securităţii de Stat din RSS Moldovenească i-a condamnat pe Vasile Băleanu, Constantin Gangaliuc şi Petru Vacari la câte 25 ani privaţiune de libertate. Ştefan Cristal, Simion Furtună, Pavel Biciuc şi Constantin Vacari au fost condamnaţi la zece ani privaţiune de libertate, iar Tudor Colesnic – la cinci ani privaţiune de libertate. Tuturor li s-a dispus confiscarea averii personale şi decăderea ulterioară din drepturile politice pentru un termen de cinci ani. Vasile Rusu a fost achitat. La 20 septembrie 1947, Colegiul militar din cadrul Judecătoriei Supreme a Uniunii Sovietice a aprobat sentinţa dată de tribunal.

În procesul reabilitării persoanelor judecate pe criterii politice de la mijlocul anilor ’50 ai secolului trecut, comisia respectivă din RSS Moldovenească nu găseşte motive pentru ca membrii fostei Organizaţii Naţional-Creştine Antisovietice să fie reabilitaţi.

Vasile Băleanu, Constantin Gangaliuc şi Petru Vacari au fost eliberaţi din gulag la 17 iulie, 14 august şi, respectiv, 14 iunie 1956. Ceilalţi camarazi la fel au fost eliberaţi în anul 1956.

În anul 1970, la solicitarea lui Pavel Biciuc, Procuratura RSS Moldoveneşti îi refuză reabilitarea. Membrii fostei Organizaţii Naţional-Creştine Antisovietice şi ai grupului Arcaşii lui Ştefan cel Mare au fost reabilitaţi de Procuratura Generală a Republicii Moldova la 4 noiembrie 1991.

„Distrugeţi fiara bolşevică, care ne-a prefăcut în robi săraci şi flămânzi!”

Toate foile volante au un caracter pronunţat anticomunist. Unele sunt adresate unor persoane concrete, activişti ai satului, în altele sunt vizaţi toţi ţăranii. Autorii se pronunţau împotriva colectivizării şi se arătau hotărâţi în acţiuni.

Tov. Samson Niculae
Foarte mult te rog să-ţi cauţi de gospodăria Dumitale că numi pare rău de dumneata. Da îmi pare rău de copilaşii. Da hai [mai] bine să şezi acasă, să laşi colhozul că ti-or mânca viermii [pe] undeva şi nu a şti nimeni. Să fii om în pace ca toţi oamenii.

Tov. Bujor Feghea
Îţi spun în vedere [în ochi] chiar din etapa asta. Să cauţi de nevasta dumitale şi copchilaşi. Să lepezi colhozul că pe mine nu mă costă nimic 4-5 patroane. Dar să ştii că le-om băga toate în tine ca într-un câine. Mai mult nimic.

Tov. Colesnic Grigorii
Dacă Dumneata vreai colhoz – numai cartuşe de automat ar să ştie de dumneata. Şi nu târziu. Mai mult nimic. Caută de copilaşii dumitale.

Tov. Colhoznici
Vă rog foarte mult, să nu cătaţi funcţionarii. Să fiţi oameni ca toţi oamenii, că am vreo 400 de cartuşe şi am să le pierd pe toate pentru dumneavoastră. Să ştiţi că numi pare rău nici după un patron. Vă rog tare frumos că nu mai ajungeţi să vedeţi cum lucrează oamenii în primăvară. Pe credinţa mea vă rog să fiţi oameni. Mai mult nu vă spun nimic.

Atenţie

1) Cu Dumnezeu înainte pentru neam şi pentru cruce;

2) Jos partidul comunist;

3) Dragi creştini la luptă pentru libertate;

4) Cu sape, cu topoare, cu coasa la luptă pentru distrugerea bolşevicilor care sunt cotropitorii norodului moldovenesc, care ne-au supt sângele nostru, ne-au luat credinţa, părinţii, fraţii şi surorile şi pâinea de la gură şi acum vreau să ne ia şi pământul.

5) Distrugeţi fiara bolşevică care ne-a prefăcut în robi săraci şi flămânzi;

6) Dragi creştini, nu vă lăsaţi stăpâniţi de duhul necurat. La luptă pentru libertate şi credinţă căci Dumnezeu este cu noi.

 Vrem dreptate. De Mihai Taşcă - Adevarul